Doctor Yourself

Sunday, September 27, 2015

Nevada Desert

E la limita imposibilului sa explici  cum e desrtul, cuiva care nu a fost niiodata in desert : cam la fel cum ai incerca sa descrii gustul ciocolatei, cuiva care nu a gustat-o niciodata. Poze cu deserul se pot vedea pe Net si sunt fauloase, isa in primul rand, nu  e despre desrt, ci despre feeling.
     In caz ca se intreaba cineva, ce o fi atat de exciting sa te plimbi printre mormane de moloz, aveti aici explicaia : desertul e magic ( ca sa o dau si eu in mintea tutelor emotionate ) pentru ca iti afecteaza creierul in mod pozitiv : pui piciorul in desert si instantaneu devii happy, carefree. E o iluzie a libertatii. Esti fericit fara motiv ( si in mod continuu ), de parca esti pe droguri, insa in acelasi timp iti pastrezi luciditatea.

 Nu exista nici un drog mai eficient decat road trip-ul in deserturile fierbinti si uscate.


Sunt line deserturile din USA cu olnavi care s-au mutat aici, ca sa se simta mai bine ... mult mai bine ! Intr-un fel sau altul, desertul afecteaza nu doar creierul, ci si corpul. Am intalnit o femeie in varsta care s-a mutat din New York in California, pe motiv de artrita. Spunea ca daca ar fi ramas in clima din N.Y. ar fi murit. Aici functiona normal.


Am intalnit un tip mutat in California acum 10 ani, din cauza ca avea degetele atat de anchilozate de artrita, incat nu isi putea folosi mainile. Acum avea maini normale.



Dupa ce am mers ore printre moloz, incep sa apara stancile rosii. Lumina cade prost, asa ca nu se vede mare lucru :


Poza facuta fara filtru de lumina : in realitate stanca era corai, insa aparatul o vede caramizie.


Problema cu stancile rosii este ca nu s-a inventat vreun aparat foto care sa aiba sensibilitatea ochiului uman, asa ca suntm fortati sa folosim filtru care sa mai elimine din lumina, pentru ca poa sa apara mai apropiata de realitatea perceputa cu ochiul liber ( mai putin culoara ceului ).
    In poza asta, stanca are cam 80 % culoarea perceputa in realitate. Pentru ca eu cu ochiul liber o vedeam si mai aprinsa, corai fosforescent, neon !


Pur si simplu, cand lumina cade intr-un anumit unghi, stancile stralucesc, " se aprind " si din departare le vezi precum luminile neon din discoteca. Dc unghiul luminii nu este cel  mai bun, stancile apar de diferite culori, de la caramiziu la rosu. Cum iese soarele din nori si bate pe ele, cum se aprind ... miraj !

Din pacat, nici aparatele cu filtu, nici pozele profesionale facute de National Geographic nu surprind 100 % culoarea stancilor ( despre felul in care se " aprind" , nici nu are rost sa vorbim ! )


Drumul era de fapt o cararuie pe care abia inghsuiam Monstrul. Era tot o gropa si-o hartoapa, da' ce conteaza ? Noi mergem happy la Little Finland !




Se pare ca nu toata lumea e chiar tat de happy si incantata de desert ...


Cel mai exciting lucru pe care l-am intalnit aici, a fost o pana si un radiator spart !


Well, off road in desert, in Gatul Dracuui, se face doar cu masini inalte si 4 x 4 ! Nici eu nu as risca sa intru prin hartoape cu masinute impotente de oras.


                                                                  Joshua Three :


                                   Dintr-o data apar in drum stancile gata aprinse !


Fara filtru, aceleasi stanci aprinse ies decolorate, de nu am recunoscut poza !


                                 Sunt facute din sandstone : poa tot decolorata, ca nu are filtru.





                                      In drum spre Little Finland trecem printr-o albie de rau secat :



                              Un morman de pamant rosu, care s-a aprins in limina potrivita :


                                                                 Muntii din departare :




Dupace iesim din albia raului, dintr-o data nisip ! Delusoare ceperite cu nisip rosu .



                            Platoul de piatra de la Little Finland ( stanga ) si nisip in " parare " :









                                                         Little Finland s-a aprins in soare :


                                           Little Finland in umbra ( cu lumina din fata ) :


    Piece of Little Finland , aprins in soare, culoarea similara cu cea perceputa de ochiul uman la fata locului :


8 comments:

  1. De vis. Imi place linistea din poze, imi plac locurile unde nu sunt prea multi oameni si peisajele care inspira. Ultima zi e cea mai grea. Eu am ales marea pana acum, nu pentru plaja, ci pt acelasi feeling (dar locuri cat mai izolate de lume, pe cat posibil). Imi trec toate 'bolile' cat sunt acolo. Nu e de mirare ca unii s-au vindecat. Nu e numai natura, dar mai e si schimbarea stilului de viata odata cu mutarea.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Eu nu am acelasi feeling la mare. Daca m-as duce la mare, ar trebui sa iau si cutia cu Distonocalm cu mine, ca innebunesc sa stau intr-un loc, fara sa am nimic de explorat si de vazut.
      Stilul de viata nu se schimba pentru oamenii care se muta in desert : e acelasi stil de viata american, aceleasi orasele trase la xerox , case de carton si aceleasi corporatii omniprezente. Plus naveta pe autostrada, insa nici nu incape comparatie cu acelasi stil de viata , dar in afara desertului.

      Delete
  2. Unii nu pot sta locului o clipa (ma mai duc la munte cu ei cand vreau sa respir niste aer mai putin poluat), altii ca mine se bucura mai mult de senzatii - briza marii, sunetul, pasarile, nisipul, mirosul ala de sare, si la munte imi place racoarea aia cand e vara, zgomotul zapezii cand merg pe ea etc. Ei sunt fericiti cand se misca, la fel cum pe mine ma bucura 'terapia' cu senzatii.
    Sunt locuri care vindeca, nu e de mirare, am trait chestia asta, dar nu imi explic fenomenul. Si e mai mult decat faptul ca sunt mai putin poluate.
    Sa te intorci cu bine!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Eu pot sa stau locului chiar mai multe clipe, dar nu in vacanta ! Am doar cateva zile pe an in care imi este permis sa merg sa explorez, sa vad lumea, si atunci eu ce fac, stau si ma uit in sus ? No way ! Las' ca ma odihnesc in patul meu de acasa pe gratis, si ma bucur de senzatii in restul anului, cand sunt sclav la scarbici !
      Pana la urma, fiecare cu gusturile lui ..

      Delete
  3. Suri multumim pt poze!!! Te-am cautat pe fb dar nimic...sper ca esti bine!!!Miss you Dana

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cu placere ! Nu am intrat pe Fb de cand am plecat in vacanta. Abia am resusit sa raspund la emailuri, dar si la alea cu intarziere. Daca vrei sa ma gasesti, emailul e sfant ( nu conta pe restul ). Mai e putin si o sa " vedem" .

      Delete
  4. Multumim pentru poze si explicatii, Tzipi !

    ReplyDelete

Pentru ca au fost crestinopati ramasi fara argumente in ceea ce sustineau si care au scris pe blog datele mele personale drept razbunare, comentariile vor fi moderate, ca sa prevenim si alte marlanii dinpartea " prietenilor" . Comentariile vor fi moderate. Forever.