Doctor Yourself

Thursday, August 8, 2013

Proprietar in Canada

Pe aici prin Rai, lumea e superstitioasa tare : au tot felul de tabuuri idioate. Din acest punct de vedere, nu-i nici o diferenta intre baba Leana cu naframa de la Cucuietii din Deal, care nu lucreaza duminica pentru ca e pacat si se supara zeul si chinezul cu iPhone, care se sperie de cifra 4, ca-i aduce numai nenorociri.
Omenirea nu a depasit niciodata, nivelul Evului Mediu intunecat .

                 De ce conteaza numerele 4, 13 si 8, atunci cand cumperi o casa in Canada :



Numarul 4, suna in cantoneza si mandarina, similar cu " moarte ". In consecinta este considerat un numar aducator de ghinion, nu doar printre chinezi, ci si printre koreeni, vietnamezi si japonezi. Iar agentii imobiliari va pot spune ca in unele zone din oras, numarul ghinionist afisat pe usa casei, poate scadea valoarea imobilului, cu pana la 35.000 $ .
     Ca nimeni dintre cei cu neuronii nefunctionali, nu vor sa locuiasca in casa mortii, of course ...


Firmele de constructii imobiliare se adapteaza la prostia clientilor si sar peste cifra 13 cand numeroteaza etajele, intr-un bloc de 30 etaje.
In Hong Kong, isteria e si mai mare, iar in unele cladiri, se sare orice referire la cifra 4 si etajele trec de la numarul 39 , direct la 50 .

In Rai, de curand, consilierii oraselului Richmod Hill au votat in 15 mai 2013 evitarea folosirii numarului 4 in orice adresa, dupa ce s-au plans rezidentii. Multi dintre ei au aplicat pentru schimbarea  numarului casei, din 4 in 2, chiar daca pe strada era deja casa cu numarul 2.
   Daca deja exista casa cu numrul 2, se poate numerota cu 2 B, insa numai daca obtii permisiunea proprietarului casei cu numarul 2.

Prostia e intotdeauna costisitoare : in Toronto costa 400 $ ca sa schimbi numarul casei. In Missisauga, costa 650 $ plus taxe.


Insa, ti se poate intampla sa locuiesti in casa mortii, in ciuda faptului ca nu ai numarul buclucas pe usa . Iar daca esti proprietar in Canada, asta este echivalentul bulshitt-ului .

Un cuplu din Ontario se asteapta sa plateasca 5.000 $ pentru evaluare ,dupa ce au gasit pe proprietatea lor, un schelet vechi de 500 de ani.



Proprietarii casei din Sarnia, au gasit in curtea casei, luna trecuta, scheletul. Antropologistul zice ca apartine unei femei indience de 24 de ani, care a murit undeva intre 1.500 - 1.600 .

Proprietara casei, Nicole Sauve se asteapta sa primeasca factura arheologului, si sa coste in jur de 5.000 $


Salariul minim in Ontario, este de 1.400 parca ( 10,25 $ / ora MINUS taxe ), iar 5.000 $ este o suma foarte mare.
Legea din Rai, Ontario's Funeral, Burial and cremation Services Act, obliga proprietarul casei sa plateasca pentru evaluarea arheologica, daca sunt gasite ramasite umane pe proprietatea lui.

Femeie se declara frustrata ca trebuie sa plateasca 5.000 $ impotriva vointei ei si stie ca nu conteaza parerea ei, ci va trebui sa plateasca factura .



Proprietarii pot cere guvernului sa plateasca factura, doar daca ei suntimpovarati financiar. Femeia in cauza, a aflat ca trebuie sa aduca copii dupa imprumutul bancar, adeverinta de salariu, taxe, facturi la utilitati, ca sa poata aplica pentru impovararea financiara si mai spune ca procesul este tipic pentru birocratia guvernamentala.


Pai decat sa treci prin tot circul asta si sa platesti factura de 5.000 $ ( ca poate guvernul te scuteste, poate nu ), mai bine nu raportezi ca ai gasit scheletul, si scapi de el cum poti !

Lectie de invatat pentru toti proprietarii de case ... data viitoare tine-ti gura, pune totul intr-un sac de gunoi si scapa de el in ziua in care vin sa ia gunoiul. Daca raportezi, tu si intreaga familie veti suferi financiar.


Ti-ai cumparat apartament la bloc, unde sunt sanse minime sa descoperi schelete pe proprietatea ta ? Tu vei descoperi ca vine o duhoare oribila, de la abatorul din zona ...




Rezidentii din vecinatatea abatorului, beneficiaza de duroarea de hoit de porc, daca risca sa deschida geamurile, sau sa iasa in balcon.


Normal ar fi, daca iti inseli cumparatorii si le vinzi marfa cu vicii ascunse, sa le dai banii inapoi si sa poata fi vanzarea anulata in instanta ( in caz ca nu vrei sa le dai banii inapoi ). Da' pe la noi prin Rai, proprietarii sunt mai cu cacat incap, decat proprietarii din lumea civilizata .
    Cum nu se pot intoarce impotriva vanzatorului care i-a tepuit, au incercat sa ceara in justitie mutarea abatorului.

Joe d'abramo, de la departamentul de planificare al orasului, spune ca nu exista recurs legal pentru oponentii abatorului. Nu exista cale legala sa scape de abator, pentru ca legea, Planing Act din 1946 protejeaza proprietarii de pamant impotriva deciziilor zonei.
    Adica : daca ai castigat dreptul de a-ti folosi pamantul intr-un anumit fel ( abator, in speta ) primaria nu poate schimba asta si nu te poate forta sa te muti.


Proprietarii de apartamente din blocul cu pricina, spun ca habar nu a avut ca exista un abator pe strada, atunci cand s-a mutat - era iarna, iar mirosul fetid nu se simtea, iar agentul imobiliar a evitat sa le spuna.
Oamenii care s-au mutat in iarna in bloc, au avut un soc atunci cand a venit vara.

Leslie Vosshal, cercetator al mirosului, la The Rokefeller University in New York, declara la ziar ca mirosul este suficient de puternic vara cand e cald . Asta din cauza ca la temperaturi mari, moleculele sunt mult mai dispuse sa pluteasca in atmosfera din jur si sa ne intre in nas.



Daca proprietatile sunt asa cum sunt ... nici zona dimprejurul lor, nu e mai breaza . Canadienii au tot soiul de fobii si pudibonderii pe care le-au legiferat : daca fobia de soare e doar o cicaceala din partea dogmei medicale, care te prosteste sa folosesti chimicalele alea de sunscreen, pudibonderia cu consumul de alcool, e penibila. Si legiferata !

Mare dezbatere in presa canadiana : permitem sau nu, folosirea alcoolului in parcurile din Toronto ?  ( momentan lege ainterzice si primesti amenda daca esti prins ).




Rezidentii s-au intalnit cu consilierul local Mike Layton, ca sa dezbata pudibonderia. Ei cred ca prezenta politiei va descuraja vizitatorii parcului sa bea alcool in parc. Alti rezidenti spun ca ei consuma alcool in mod responsabil si ca se simt pedepsiti sa nu consume in parc, doin cauza actiunii catorva oameni .

Pretextul pentru care e interzis consumul de alcool in public ( exceptie localurile autorizate ), este ca se imbata vitele si fac urat : si atunci interzicem tuturor si am rezolvat problema.
      In primele zile dupa aterizarea in Rai, m-au luat la picnic, un grup de romani. Noi detestam adunaturile cu gramada, insa n-am putut refuza, din cauza de obligatii and shit. Asa ca am facut prezenta obligatorie si am fost siderati sa-i vedem pe romanasi cum ne chemau sa tinem de 6, ca sa poata trage o dusca din sticla ascunsa sub haina. Faceau exact ca drojdierii din Romania, si palmau sticla, cu ochii in toate partile, de frica sa nu-i amendeze politia.

Joe Couto, Director of Goverment Relations and Communications for the Ontario Association of Chiefs of Police , declara la ziar ca politia e vigilenta sa-i prinda in fapt pe canadienii care consuma alcool in public, pentru ca asa prevede legea .
    Partea buna a legii este ca nu vezi in Rai, nicaieri in spatiul public, nici un om "afumat", cum era in Romania, de iti era frica sa treci pe langa ei, ca te hartuiau sau te agresau ( verbal sau fizic ) daca te vedeau femeie . Aici nu exista asa ceva.

Canadienii nu's drogati cu alcool in spatiul public, ci cu droguri si antipsihotice...


La intalnirea cu consilierii orasului, rezidentii au sugerat schimbarea legii, pentru consumul de alcool in parcurile din Ontario, ca sa se alinieze cu legea din Quebec, ce le permite quebecosilor sa consume alcool in parc, doar daca consuma si mancare.

Orice schimbare in Liquor License Act va trebui sa vina de la Procurorul General al Ontario, iar el nu a fost de gasit, ca sa faca comentarii presei. Purtatorul de cuvant al procurorului general, Brendan Crawley spune ca nu exista planuri pentru schimbarea legii, ca sa permita consumul de alcool in public.



Ce spun canadienii ?  Fi suficient dedestept incat sa nu fii prins cand consumi alcool la un picnic, in parc !


                   Mizeria e absoluta in Rai : Canada e inecata in mucuri de tigari aruncate peste tot.




In Canada este considarat social acceptabil sa arunci pe jos capetele de tigara, declara Jill Dwyer, manager la Grat Canadian Shoreline Cleanup. Ea spune ca e de departe, cel maicomun proiect sa curete capetele de tigari de pe jos. Omaneii le aruunca pentru ca, cred ca sunt biodegradabile.
 
 Ba eu cred ca oamenii le arunca, pentru ca's primitivi si nesimtiti, dar cu ifose de  " the best in the world " !


Un pilot proiect i-a insirat pe canadieni in linie, cu pungi de plastic in mana , pe care sa le umple cu capete de tigari aruncate pe jos. Nu, ca nu-i nimeni atat de tampit incat sa munceasca gratuit, in locul salubrizarii ( platite tot din taxele lor ) : au fost platiti sa faca asta !

Saptamana trecuta, Edmonton i-a platit pe fumatori cu un card de 2 $ la Tim Hortons, ca sa foloseasca nu's ce  chestii destinate sa pastreze orasul curat de capetele de tigari ( sa va traduceti singuri, ca mi-am prins urechile ! )


Grupul din Vancouver a testat ideea " fara masini" pentru ziua de duminica, in zona de vest a orasului si i-a pus pe canadieni sa culeaga mucurile de tigari de pe jos : 1 cent / bucata !

In cateva ore s-au strans 52.000 capete de tigari, care i-au costat pe organizatori, 500 $. 
8.000 de bucati au fost stranse de oamenii care scotocesc in tomberoane dupa sticle goale, pe care le vor returna pentru cativa banuti.


Insa, de departe, cea mai funny idee de educare a rezidentilor primitivi, au avut-o spaniolii : au trimis prin posta, cacatul canilor, proprietarilor iresponsabili.




Un mic orasel din Spania, Brunete, a inceput o campanie de "educare" a imbecililor proprietari de caini, care nu strangeau mizeria dupa ce se rahateau cainii prin parc.
      Voluntarii proiectului au cheltuit o saptamana ca sa urmareasca proprietarii de caini care nu strangeau mizeria in urma cainelui, ii abordau si aflau numele catelului.

Cand cunoastem numele cainelui si rasa, este posibil sa identificam proprietarul, in baza de date a primariei, a declarat purtatorul de cuvant al consiliului primariei. Voluntarii au adunat cacatul cainelui, l-au ambalat intr-o cutie cu emblema orasului si l-au trimis proprietarului cainelui, cu inscriptia " proprietatea pierduta ".


Campania a inclus 147 de pachete, a castigat un premiu la Ibero-American Advertising Festival. Orasul raporteaza o scadere cu 70 % in cantitatea de harati de caine gasiti pe strazi .


No comments:

Post a Comment

Pentru ca au fost crestinopati ramasi fara argumente in ceea ce sustineau si care au scris pe blog datele mele personale drept razbunare, comentariile vor fi moderate, ca sa prevenim si alte marlanii dinpartea " prietenilor" . Comentariile vor fi moderate. Forever.