Doctor Yourself

Thursday, September 29, 2011

Grand Canyon -1


In Vegas e plin de casute d'astea de la care cumperi bilet la Grand Canyon : te iau cu shuttle bus-ul si te duc la Canyon. Noi am preferat sa mergem cu masina, ca sa ne putem juca pe drum. Plus ca era mult mai ieftin . O singura dilema aveam noi : cautand pe internet rutele, toti spuneau ca drumul se termina la aeroport. Cautand insa pe Google Maps .... drumul continua mult si bine..... Ce sa fie, ce sa fie ?


Pai grand Canyon se afla pe pamanturile indienilor, deci accesul e interzis, fiind proprietate privata .Si nenea indianu' te opreste si iti spune ca pana aici ti-a fost. Daca vrei sa vezi canionul, te duci cu autocarele lor, si platesti bilet .


                         Biletul il cumperi din costrul asta gonflabil : si preturile erau la fel de gonflabile ...



   Toti angajatii erau indieni. Tanti asta era la relatii cu clientii si ne indruma de unde sa ne cumparam bilete .


                      Pe masa langa tanti, dosare cu limbile in care ofereau servicii : " romanian " !


                                           Asa ca ne luam brosura cu preturile, sa ne lamurim :


Ocazie cu care avem o surpriza neplacute : pachetul de baza, era alcatuit din 3 puncte de vizitare. Vrei nu vrei, erai fortat sa le cumperi pe toate 3 . Si anume : se vizita Egle Point, Guano Point si ... un sat indian unde ziceau ca te intalnesti cu indieni adevarati ti se oferea o partida de calarie pe marginea canionului. Adica, vreaunu vreau sa calaresc .... platesc !  43 $ ...
    Cineva vrea sa ne jupoaie cu de-a sila , bagandu-ne pe gat chestii are n-au legatura cu canionul. Daca omul alb le-a luat indienilor tot ce aveau, acuma si indienii jupoaie tot ce prind ca are piele alba . Si nu pot sa-i condamn.
     Puteai sa alegi sa te plimbi 15 minute cu avionul peste Grand Canyon, pentru 150 $. Sau sa te plimbi cu barca pe raul colorado, care trece prin canyon, pentru cam tot atatia bani  .


Nu, tepele nu se opreau aici . Ca mai erau ....  Spuneau indienii in brosura, ca poti vizita Skywalk-ul : adica o bucla mare, ce avea in interior podea de sticla, si se intindea fix deasupra gaurii din canion. Costa 30 $ si parea  ok.
   Ce nu mai parea ok, era ca scria clar ca NU ai voie cu aparate foto pe Skywalk, ca nu cumva sa le scapi pe sticla sau in canion ( cata grija.... ). Si ca daca vrei poze de pe skywalk ... iti fac indienii poze ( contra cost, evident ) ! Si intr-adevar, am vazut pe Skywalk ca erau o gramada de indieni angajati sa-i supravegheze pe turisti, ca nu cumva sa faca poze ...  Pai tocmai d'aia dai 30 $, ca sa poti face poze de pe Skywalk : da' nu, nu-i voie... 
    Ghidul ne-a spus ca Skywalkul a fost construit de specialisti adusi din Germania ( n-aveam nici cea mai mica suspiciune ca l-ar fi facut americanii ). Si ca rezista la un Boeing nu stiu de care, incarcat cu oameni.
 

         Acum ca ne-am lamurit cum stau lucrurile, sa asteptam autocarul indienilor : toate aveau ghid .


                                 Indianca in costum traditional, vine sa verifice daca avem bilete :


       Cand coboram din autocar, ne intampina alta indianca in costum traditional, sa ne spuna Welcome !


Nu doar indianca ne-a zis Welcome, ci si un ... o veverita zapacita ( Harris Ground Squirrel ) care isi ascundea o samanta , exact in mijlocul drumului, in pietris. Si sapa repede-repede, ca se apropiau turistii si el era speriat ..


                                                                       Eagle Point :


                                                                 si faimosul Skywalk :


   Urmatoarele 2 poze, daca dati click dreapta pe poze, se fac mari ( ca merita ). Asta e vulturul cu aripile deschise :


                                                                      Sa ne uitam in jos


                 In statia de autocar, indienii aveau asezat un rod cu pietre : cateva erau petroglife :




                     

Wednesday, September 28, 2011

Sat in desert

   Mergand noi prin padurea de Joshua Tree din desert, foooarte departe de orice asezare ( 3-4 ore de condus ), vedem in departare ... un sat !


                                       Satul de la poalele muntelui : Meadview


       Era ici colo ratacita cate o casa la cateva sute de metri : in stil american ... totul imprastiat ...


                                       In jurul casei ... nisip si Joshua Tree ! Nimic altceva !



   Pe masura ce ne apropiem de centru, casele devin mai apropiate. In aceeasi pustietate ... am constatat ca aveau electricitate : deci e bine ...


                                               Un panou ne anunta ca o sa dam de un restaurant :


                                                Pana la restaurant, gasim ... Legiunea Americana !


                                                       Cafea, burger, tacos de vanzare !


                                                                   aveau si supermarket !


                                                                       si dollar store


                                              Mai mergem pe strada principala ( singura asfaltata )


    Prin sat , asta era tot ce vedeai : soseaua din  pustietate, si din cand in cand, cate o casa ratacita la marginea soselei. Stanga - dreapta era doat nisip si Joshua Tree si undeva in departare, vedeam acoperisuri de case. Nu se vedeau drumuri, ci doar un soi de cararui mai mari prin nisip.


     Am oprit si i-am intrebat pe oameni din ce traiesc acolo ? ( proprietarii care tineau restaurantul asta )

  
Mi-au spus ca unii sunt pensionati si retrasi aici ( si-auvandut casele din orase, ca sa aiba cu ce trai la pensie, aici ), altii muncesc la niste mine din zona, si altii la Grand Canyon.
  I-am intrebat de ce au ales sa traiasca in mijlocul pustietatii, departe de orice confort si socializare. Au dat din umeri... au zis ca are si desertul farmecul lui. fiecare casa si-a forat puturi foarte adanci, din care se aprovizioneaza cu apa.
   Mancarea le vine cu T.I.R-urile care merg spre Vegas sa faca aprovizionarea : intra si pe la ei sa le lase de mancare. M-am uitat pe meniul restaurantului : totul era mancare congelata sau din conserve ( i-am intrebat ). Aveau si prajituri din alea din magazin, care se pastreaza cu lunile, de pline cu chimicale ce sunt. Acuma, nu imi este clar daca mancau din conserve pentru ca erau in mijlocul pustietatii si aprovizionarea era proasta, dau mancau asa , doar pentru ca ... erau americani !
     In North America e perfect normal sa mananci doar conserve ( am vazut ca mai nou se poarta moda si prin supermarketurile din Ro ) : pentru ei, asta inseamna mancare ( nu, inca nu s-au prins ca exista o diferenta intre conserva si mancare proaspata ... )
    Pot sa inteleg tot pana aici , mai putin un singur lucru : cum sa NU imi pot cultiva gradinita mea, pomisorul meu, in curtea casei ? Asta e de neconceput !


                                                                 La marginea satului ...


                                             doua vaci pasteau fericite ... Chiar, oare ce mancau ?



Tuesday, September 27, 2011

Arizona desert

               Cum trecem de Hoover Dam , intram intr-o zona cu dealuri ( muntisori ? ) taiate de sosea :



                       Pe sosea, era un refugiu facut special ca sa opresti sa faci poze . Oprim si noi.


                                                                      Nu oprim doar noi ...


                                                 Panoul zice ca vedem raul Colorado linistit ...


Si apoi dam de un magazin ratacit in desert ( din cand in cand, la zeci de mile distanta, era cate un magazin )



Ati mai vazut " padure" de joshua Tree ?  Joshua tree e un fel de combinatie intre cactus si pin, si e copacul specific deserturilor : ii place sa creasca la altitudine. Mormonii, primii care au ajuns in deserturile de prin SUa, au numit copacul asa, dupa Joshua cel biblic, pentru ca are ramurile ridicate spre cer, la fel cum se ruga si Joshua.

   Mi-am cumparat miere din flori Joshua tree si are gust de gem de mure amestecat cu gem de capsuni : un deliciu ...


                                          Cat vezi cu ochii, pana la munti, sunt doar Joshua Tree !


                                  La marginea padurii de Joshua Tree, am gasit un cactus ratacit :


                                   Si am gasit o multime de gauri : cineva locuieste in ele ...


                                           Pe masura ce urcam , Joshua Tree devin tot mai mici :


Din sosea, drumul s-a transformat in drum de tara plin de praf. Era nevoie sa-l stropeasca cu apa, ca altfel nu s-ar fi putut circula. Chiar si asa, umed, se ridica praful ca un nor ( de vreo doua ori inaltimea masinii ). nu se putea cicula o masina in spatele alteia, la distanta normala intre ele.


                             La ce foloseste plugul de zapada in desert ? La nivelarea drumului ...


                                                                    Mai sus, dam de stanci :





                                                          Si aproape ca am ajuns la destinatie.


  De aici incep pamanturile proprietatea indienilor, si drumul e asfaltat : fara nici o groapa ! In fata se vede Grand Canyon :