Doctor Yourself

Tuesday, January 11, 2011

La pascut ...

Am plecat azi la pascut in parc, profitand de faptul ca tocmai se oprise ploaia : legea interzice sa culegi plante din parc. Si sansele sa intalnesc vreun candian in parc, scadeau invers proportional cu umezeala de afara. Asa a si fost, ca in afara de niste pusti ametiti, era pustiu.
     Mi-am facut provizii de Rostopasca : aici nu se vand plante ca la Plafar, in pungi. Nu, plantele se vand ....in capsule, ca antibioticele. Cumperi cutiuta , inghiti capsula si gata, ai luat plante ... Dupa Rostopasca, am descoperit niste flori de soc, numai bune de facut ceai, chiar daca nu prea aveau ele miros si aroma ( aici nici o planta nu e chiar cum ar trebui sa fie ) .... 
     Urgenta fiind rezolvata, mi-am cules mancarea pentru cina : frunze de Traista ciobanului, trifoi de padure   http://imagini.n3po.com/Poze/Trifoi-Camp.jpg.html    delicios , si frunze de papadie . Da, frunze de papadie se gasesc si in supermarket de vanzare : au aproape jumate de metru, si sunt uriase, de parca au crescut la Cerobil . Nu mi-a venit a crede ca astia sunt atata de cazuti in freza, incat au modificat genetic si papadia !
   Cireasa de pe tort a fost ca am gasit iasomie : infloritaaaa ! Da, aici foarte rar am vazut iasomie, si de regula era fara miros. Nici asta din parc nu era prea aromata, da' ceva ceva tot am simtit eu ( macar amintirea mirosului, si tot a fost ceva.... )
     La iesire din parc, m-am lovit de niste copacei cu frunzulite rosii si verzi, mititele, in forma de lacrima : mi-am amintit ca atunci cand eram copil, mergeam pe deal si mancam frunze d'astea de copacel. Habar n-am ce copacel era, da' m-am ospatat si acuma ( sunt usor acrisoare ). Super !


M-au dat afara din Pet Shop ! ! ! 

Iesind din parc, am mai mers putin in sus, ca am vazut eu din masina un Pet-Shop si parea mare. La intrare era sectorul cu pesti, si intr-o cutie erau doar doi pesti cat palma, care ma urmareau fix : daca imi miscam capul cat de putin, se miscau si ei in cutie, dupa mine. M-am miscat, m-am mutat : erau radare vii, nu alta ! Probabil ca sperau sa-i eliberez. ...
    Nu pot sa inteleg de ce nu scoat Pet Shopurile in afara legii si sa interzica detinerea animalelor salbatice in casa !  In fine ...
Intr-un acvariu cu pesti mititei un pestisor mititel era bolnav si tragea sa moara : era cu burta in sus si ceilalti pesti il urmareau prin acvariu si il atacau. Il impingeau, il muscau de aripioare, si asta mititelu' tipa ( il vedeam cum tipa )  si se chinuia sa se fereasca. La un moment dat se refugiase intr-un colt, si spera ca nu il mai gaseste nimeni acolo : nu voia decat sa moara fara sa il chinuie nimeni !  Eu nu pot sa inteleg cum se poate intampla asa ceva, cand erau o gramada de vanzatori, ingrijitori in zona ( doi erau chiar in sectorul cu acvarii ). Cum dracu' nu vad ?
    Si m-am dus la un ingrijitor si i-am zis ca un pestisor e cu burta in sus si ceilalti pesti in ataca, iar el sa faca ceva ! Ala ca nesimtitu', pufneste in ras si imi explica doct ca pestele sta cu burta in sus ca trebuie sa moara, si o sa moara, asadar totul e ok.  Whaaaat ? Si de ce trebuie sa moara torturat de ceilalti pesti ?
    La asa nesimtire i-am raspuns pe masura, ca daca nu face ceva ACUM,  ma duc si il parasc la supervisor ca chinuie animalele.  Si sa ghiceasca pe cine o sa creada supervizorul ....
S-a executat instant : a luat pestisorul muribund si l-a dus in spate ( probabil ca l-a aruncat. Macar sa moara, decat sa se chinuie pana moare ).

Da, omul meu s-a umflat de ras cand i-am povestit la telefon, indignata ce am patit : s-a umflat ca si el a patit-o ... Da, e placut cand vezi ca se tepuiesc si altii, nu numai tu ...
    Chiar pe la inceputuri, omul meu a plecat cu prietenii la pescuit in Bucuresti , pe la nu stiu ce balti. De obicei el prinde numai pesti de acvariu, d'aia mici de ii insira pe scobitoare ca sa-i poata manca. De data asta avusese bafta vietii lui , ca a prins un peste cat palma, pe care mi l-a adus acasa viu . Si voia sa-l taie, sa-si faca mancare . Whaaaat ?  Sa omoare pestisoru' la mine in casa ?  Doua ceasuri am plans si m-am certat sa nu taie pestosoru; si tot nu am iesit la cale cu el, pana cand nu i-am dat ultimatum : daca omoara pestisoru' , poate fi sigur ca nu o sa mai vada sex . Nu cu mine, ca eu nu fac sex cu criminalii de pestisori . Si daca nu crede, sa-si incerce norocu ' .
    N-a riscat. Ca urmare, ne-am plimbat cu pestisoru in galetusa cu apa, cumintei cu autobuzul, jumate Bucurestiul, sa-l ducem la un lac unde sa-l eliberam. Nu, n-a contat argumentul ca alti pescari o sa-i prinda in undita trofeul vietii lui de pescar amator ! Pestisorul a fost salvat, insa acuma trebuia salvata si onoarea lui de pescar : a trebuit sa promit solemn ca nu voi spune nimanui , inclusiv prietenilor lui, despre excursia de eliberare a pestisorului ....
     Mda,. si acuma era  foarte amuzat cand a auzit ca au patit-o si altii, din cauza pestisorului buclucas  ...


Trec de acvarii, si dau peste un mini elesteu de jumate de metru, cu pestisori colorati marisori cat degetul, si foarte draguti. N-am rezistat sa nu bag mana in apa sa-i salut. Da' nu ma asteptam sa se buluceasca toti la mana mea ! Sareau in aer si apoi sareau pe mana mea, ma apucau de degete, se jucau ! M-au lasat sa-i mangai , ca se adunasera toti gramada ...
    Le-am facut si poze si film ( astept sa le scoata omul meu in weekend din aparat ) ... sper sa iasa bine , ca se agitau pestisorii ca argintul viu ....erau bucurosi ca ii baga si pe ei cineva in seama !
Si bineinteles ca s-au adunat canadienii din magazin calare pe mine, ca wow, ce amazing ! Astia's cretini, si asa mi se intampla de fiecare data cand ma joc cu animalutele, astia vin si casca gura de parca n-au mai vazut animale in viata lor . Si bineinteles ca nici de data asta n-au putut sa se mire cu gura inchisa !
     Cat credeti ca a durat pana s-a sesizat vanzatorul ?  Da' pana a observat el ingramadeala de clienti din spatele meu, eu deja imi facusem damblaua  .... A venit si m-a anuntat ca n-am voie sa fac poze in magazin ( ghinion, ca legea spune ca pozele din aparat sunt proprietatea mea. Asa ca n-a avut ce sa-mi faca ), n-am voie sa filmez, si n-am voie sa bag mana in apa, si n-am voie sa interactionez cu animalutele, si va rugam sa parasiti proprietatea noastra ! Si ca sa fie siguri ca scapa de mine, m-au escortat politicos pana afara ! 

Buuun . Mergeam agale si meditam adanc la faptul ca pe mine nimeni nu ma place : ori se enerveaza pe mine, ori ma dau afara , cand ma agata un nene negru, care statea "de planton" in intersectie. Voia sa stie, pe strada pe care eram, care-i sudul si care-i nordul , ca sa se poata orienta incotro trebuie s-o apuce ( ca aici totul e structurat dupa punctele cardinale ). Si-a gasit exact pe cine sa intrebe....
    I-am explicat ca n-am nici cea mai vaga idee, pentru ca in fiecare zi soarele rasare tot din alt loc decat ar trebui de fapt sa rasara .... L-a pufnit rasul si mi-a zis ca sunt exact ca el .... hai dam noroc ca suntem la fel ! Ok, dam noroc si spor la orientarea turistica !


Pana acasa am tot cugetat ca nimeni nu ma place, decat animalutele. Clar. Da' aveam sa-mi schimb opinia imediat ce am bagat cheia in usa, ca mi s-au inmuiat picioarele instant : ratonul ma privea stupefiat din mijlocul camerei !  Prima reactie a fost sa caut in rucsac dupa aparatul foto, da' ratonu' a fost mai rapid decat mine : a fugit rapid la geam, si a sarit de cateva ori pana s-a agatat cu labutele de pervaz, si s-a urcat in geam. Pana am deschis eu aparatul, el deja era pe pervaz, si se uita urat la mine : m-a marait cu toti dintii si facea urat, ca nu cumva sa ma apropii de el ! A naibii raton, se stia vinovat, si nu risca sa ma apropii de el, ca nu cumva sa-l pedepsesc !  Alta data ma lasa sa-l magai, imi manca din palma, il imbratisam si ne jucam, da' acuma, nu cumva sa fac un pas catre el, ca urla de nervi si pufnea pe nas !
     Insa nici nu pleca din geam, ca nu apucase sa manace, si voia sa-i dau bobite !  Sa-i dau bobite, da' sa nu ma apropii : logica ratoneasca ....
Asa ca de la distanta, i-am aruncat bobita cu bobita pe pervaz , pana si-a dat seama ca nu o sa-l cert si nu o sa-l pedepsesc ( cine sustine ca animalele nu au constiinta , inteligenta si sentimente mananca kkt ) . Dupa care m-a lasat sa ma apropii si sa-l mangai : gata, ne-am impacat....eram din nou prieteni !

Dupa ce am hranit ratonu' , am evaluat pagubele : geamurile ( e geam dublu ) le-a deschis singur . A scarpinat in recycle-ul cu hartii, ca aruncasem acolo un ambalaj in care fusesera bobitele lui, si l-a atras mirosul. Da' bobitele adevarate nu a apucat sa le manace : erau chiar sub geam, sac gros de hartie, pe care l-a ros si a facut doua gaurele, insa n-a reusit sa le mareasca, incat sa poata apuca bobitele, ca am aparut eu acasa si l-am prins in fapt....
   In rest, toate erau la locul lor : n-a avut timp la dispozitie sa se urce pe pereti sau sa rascoleasca casa....

Asta e impricinatu'

1 comment:

  1. :)) Am citit tot. Ce frumos povestesti.

    Si pestisoru...:)

    ReplyDelete

Pentru ca au fost crestinopati ramasi fara argumente in ceea ce sustineau si care au scris pe blog datele mele personale drept razbunare, comentariile vor fi moderate, ca sa prevenim si alte marlanii dinpartea " prietenilor" . Comentariile vor fi moderate. Forever.